Cuvinte aruncate la plesneală, vorbe spuse cu sictir
X student: De ce sunt sictirite unele bibliotecare?
Y student: De draci. Vorba uneia de săptămâna trecută: Domnilor studenţi, să nu aud o vorbă. Am nişte draci…
X student: De vânzare. Cât e kilul?
Y student: Nu vreau să ştiu.
X student: Da` numai ele se trezesc cu faţa la cearşaf?
Y student: Şi nouă ni se întâmplă să întârziem la serviciu, să fim claxonaţi la semafor, să nu restituim cartea la timp. Dar trebuie să ne înghiţim neajunsurile ca să le suportăm pe ale altora.
X student: Şi până la urmă de ce ţipă unele la noi dacă am întârziat? Oricum ne deblochează permisul doar dacă plătim amenda, poate chiar primele amenzi din viaţa noastră.
Y student: Să arate, exact ca poliţiştii, că sunt şefe pe segmentul lor de lucru. Să-şi verse nervii de bibliotecare acre si frustrate, să simtă cum e să te uiţi la cineva pe sub ochelari şi încă de sus, de la înălţimea biroului, dar mai ales să-ţi răsune glasul într-o sală imensă şi să simti tăcerea.
X student: Oare ce ar trebui să facem să scăpam de ele, să nu le mai vedem mutrele pline de ifose şi să nu le mai auzim vocile încete?
Y student: Am putea să improvizăm un iad al bibliotecarelor, cu foc făcut din cărţi, cu smoală formulare de comandă etc. Sau am putea să terminăm mai repede facultatea… hahaha :)))
X student: De ce sunt sictirite unele bibliotecare?
Y student: De draci. Vorba uneia de săptămâna trecută: Domnilor studenţi, să nu aud o vorbă. Am nişte draci…
X student: De vânzare. Cât e kilul?
Y student: Nu vreau să ştiu.
X student: Da` numai ele se trezesc cu faţa la cearşaf?
Y student: Şi nouă ni se întâmplă să întârziem la serviciu, să fim claxonaţi la semafor, să nu restituim cartea la timp. Dar trebuie să ne înghiţim neajunsurile ca să le suportăm pe ale altora.
X student: Şi până la urmă de ce ţipă unele la noi dacă am întârziat? Oricum ne deblochează permisul doar dacă plătim amenda, poate chiar primele amenzi din viaţa noastră.
Y student: Să arate, exact ca poliţiştii, că sunt şefe pe segmentul lor de lucru. Să-şi verse nervii de bibliotecare acre si frustrate, să simtă cum e să te uiţi la cineva pe sub ochelari şi încă de sus, de la înălţimea biroului, dar mai ales să-ţi răsune glasul într-o sală imensă şi să simti tăcerea.
X student: Oare ce ar trebui să facem să scăpam de ele, să nu le mai vedem mutrele pline de ifose şi să nu le mai auzim vocile încete?
Y student: Am putea să improvizăm un iad al bibliotecarelor, cu foc făcut din cărţi, cu smoală formulare de comandă etc. Sau am putea să terminăm mai repede facultatea… hahaha :)))
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu