Scena politică românească este un du-te vino de actori. Unii stau în culise şi îşi repetă replicile, alţii sunt deja pe scenă şi ne uimesc, iar altora le apune steaua celebrităţii. În ultima vreme presa e plină de articole despre trei femei care se doresc de vază în România, deşi nu recunosc. E vorba de Elena Băsescu, Irina Schrotter şi Elena Udrea-Cocoş.
Fiica preşedintelui Băsescu încearcă să păşească pe fiecare treaptă a politicii pentru a ajunge în frunte. Drept urmare, a candidat la funcţia de secretar al PD-L. Ce a urmat se ştie. La doar 25 de ani, CV-ul său este impresionant. Dacă am aduna anii de studiu şi i-am compara cu anii săi nu ne-am mira dacă ar fi o diferenţă. A urmat cursurile unei facultăţi de ştiinţe economice, a fost cursant al Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Economice (SNSPA), a învăţat câteva luni în străinătate etc. Oare fata asta a stat doar cu nasul în cărţi?
Femeia de pe scenă este Irina Schrotter. Nu mai e mult până când îi vom spune doamna primăriţă. Nici CV-ul ei nu este mai prejos: designer recunoscut în România, participă la Săptămâna modei, colaborează cu designeri de talie internaţională, a făcut şi ceva televiziune cît să-şi întărească relaţiile, iar acum vrea să guste din politică. Totuşi, nu ar trebui să rămână la ceva la care într-adevăr se pricepe?
Steaua apusă este a Elenei Udrea-Cocoş. A părăsit scena politică românească în momentul în care nu prea a mai avut vreo legătură cu preşedintele Traian Băsescu. Acum presa o vânează din alt motiv. Dacă e adevărat sau nu că ea nu are voie să predea în mediul universitar o ştie doar ea şi conducerea respectivei instituţii. Noi nu putem decât să ne dăm cu părerea.
Ce au în comun doamnele de mai sus? Sunt femei, deci au pretenţia că ştiu să se îmbrace, au bani şi la un moment dat toate au avut de-a face cu bărbaţi importanţi din lumea afacerilor şi din politică. Trecutul îl ştim, prezentul îl trăim, viitorul e incert. Probabil, fiecare dintre ele se vede o Condoleeza Rice de România. Comparaţia nu îşi are locul. La vârsta respectabilă pe care o are, Rice se poate mândri cu multe proiecte duse la bun sfârşit, cu o pregătire solidă şi temeinică etc. S-a dedicat într-atât politicii, încât nici familie nu şi-a întemeiat. Asadar, întrebarea pe care ne-o punem este dacă fiecare dintre ele, în ciuda CV-ului stufos, are pregătirea necesară de a face politică serioasă. S-a dedica 100% doamnele noastre politicii? Promisiuni am auzit multe. Om trăi şi om vedea ce înseamnă la ele politica serioasă.
Fiica preşedintelui Băsescu încearcă să păşească pe fiecare treaptă a politicii pentru a ajunge în frunte. Drept urmare, a candidat la funcţia de secretar al PD-L. Ce a urmat se ştie. La doar 25 de ani, CV-ul său este impresionant. Dacă am aduna anii de studiu şi i-am compara cu anii săi nu ne-am mira dacă ar fi o diferenţă. A urmat cursurile unei facultăţi de ştiinţe economice, a fost cursant al Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Economice (SNSPA), a învăţat câteva luni în străinătate etc. Oare fata asta a stat doar cu nasul în cărţi?
Femeia de pe scenă este Irina Schrotter. Nu mai e mult până când îi vom spune doamna primăriţă. Nici CV-ul ei nu este mai prejos: designer recunoscut în România, participă la Săptămâna modei, colaborează cu designeri de talie internaţională, a făcut şi ceva televiziune cît să-şi întărească relaţiile, iar acum vrea să guste din politică. Totuşi, nu ar trebui să rămână la ceva la care într-adevăr se pricepe?
Steaua apusă este a Elenei Udrea-Cocoş. A părăsit scena politică românească în momentul în care nu prea a mai avut vreo legătură cu preşedintele Traian Băsescu. Acum presa o vânează din alt motiv. Dacă e adevărat sau nu că ea nu are voie să predea în mediul universitar o ştie doar ea şi conducerea respectivei instituţii. Noi nu putem decât să ne dăm cu părerea.
Ce au în comun doamnele de mai sus? Sunt femei, deci au pretenţia că ştiu să se îmbrace, au bani şi la un moment dat toate au avut de-a face cu bărbaţi importanţi din lumea afacerilor şi din politică. Trecutul îl ştim, prezentul îl trăim, viitorul e incert. Probabil, fiecare dintre ele se vede o Condoleeza Rice de România. Comparaţia nu îşi are locul. La vârsta respectabilă pe care o are, Rice se poate mândri cu multe proiecte duse la bun sfârşit, cu o pregătire solidă şi temeinică etc. S-a dedicat într-atât politicii, încât nici familie nu şi-a întemeiat. Asadar, întrebarea pe care ne-o punem este dacă fiecare dintre ele, în ciuda CV-ului stufos, are pregătirea necesară de a face politică serioasă. S-a dedica 100% doamnele noastre politicii? Promisiuni am auzit multe. Om trăi şi om vedea ce înseamnă la ele politica serioasă.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu